In cei peste patruzeci de ani de cand ma ocup de filumenie, am trait o multime de momente sublime. De unul, am avut parte chiar astazi. Am gasit, in cutia de posta, un plic. Expeditorul imi este necunoscut. Plicul pare a contine o carte, un CD/DVD sau o caseta video?! Deschid: o cutie cu emblema unei marci necunoscuta mie. Deschid cutia – cu oarece teama (nu am comandat nimic la firma respectiva!) – si …
… aveti in imagine continutul.
Am sunat la numarul de mobil gasit pe biletelul cu numele expeditorului si am aflat ca „nu are ce face cu ele si, pentru ca mi-a gasit adresa pe net, mi le trimite ca un dar din partea unui … colectionar (numismat)„!
Sper sa gasesc un ban mai deosebit, ca sa-i imbogatesc si eu colectia!
Ce am primit este un amestec de … curiozitati: plic cu inchidere magnetica (nu am mai vazut asa ceva!), cutie in forma de paralelogram (!), cutie cu doua sertarase, plic cu fisa indoita in trei (pentru marirea suprafetei de reclama!), … si o vechitura: un plic de chibrituri din Italia – pare a fi din anii ’50- ’60 (in imagine).
Multumesc, Necunoscutule!
Amintiri din filumenie 
Superb gestul!
Nesfârşite şi necunoscute sunt hăţişurile sufletului uman!
Mult m-a bucurat această postare!
Mulţumesc!
# Doru: Gestul este perfect normal între filumenişti, dar, ineditul rezidă în faptul că este vorba de necunoscuţi total. Am mai fost contactat şi, apoi, am primit astfel de daruri. Am cunoscut începători, cărora le-am donat, chiar, albume cu sute de piese. Dar, exista o primă conexiune înainte de sosirea darului. Totul era un mister înfricoşător până am deschis, efectiv, cutia cu bucurii! Evident, am sunat expeditorul, imediat ce am găsit bileţelul cu salutul, cu numele şi numărul de mobil, pentru a-mi exprima gratitudinea.
un gest deosebit…
ma bucura bucuria ta…
# pandhoraa: Mă bucură bucuria ta pentru bucuria mea.
Pingback: despre arta de a iubi | Raza mea de soare
Un gest magnific, am trait si eu asemenea moment. Intr-o zi de decembrie primeam in cutia postala un colet ce continea mai multe bancnote poloneze si cehe. Cand ma uit la expeditor: cu drag, din partea unui colectionar.
Te las pe tine sa comentezi mai departe. O seara placuta!
# Ciprian Pardau: Ce-aş putea comenta?! „Colecţionarii sunt oameni fericiţi” – spunea Goethe.
Cu ani în urmă, cineva vine şi mă roagă să-l ajut să colecţioneze filumenie. Îl ajut, aşa cum am ajutat şi pe alţii. Îi creez conexiunea cu un producător de chibrituri şi obţine o serie personalizată, fără cost. De curând, trecând, întâmplător, pe lângă tomberonul blocului unde locuieşte … am găsit file de album (cum nu mi-am putut permite niciodată!) cu serii întregi, precum, şi o mulţime de piese risipite prin gunoi. Când l-am întrebat: De ce nu mi le-a dat mie, ca să le dau la alţi începători? mi-a răspuns, năucitor: Nu m-am gândit! Având în vedere că la el în casă, cocoşul … şopteşte, bănuiesc că, pentru a-l înţărca de hobby, … i le-a aruncat nefasta la gunoi!
Am trecut şi eu printr-o astfel de întâmplare. Acum a venit rândul meu să dăruiesc câtorva tineri, aşa cum am primit şi eu de la alţii, când eram mai tânăr (chiar am făcut-o de câteva ori).
# romanianstampnews: Astfel de gesturi intra in normalitatea hobby-ului.